Arhiva pentru "Personal" Categoria

Pro si contra Tamron AF SP 10-24mm f/3,5-4,5 Di II LD IF

Obiectivul celor de la Tamron, l-am inclus în lista întocmită în căutarea unui obiectiv wide, în primul rând datorită preţului extrem de atrăgator (vezi oferta curentă).

Obiectivele Tamron in general nu exceleaza la capitolul constructie, calitatea imaginilor este însa rezonabilă, chiar excelentă dacă este să ne raportăm la raportul dintre calitate şi preţ. Pentru un fotograf amator sau unul cu puţine pretenţii obiectivul Tamron este cu siguranţă unul suficient.

Un alt punct forte al oviectivului ultrawide Tamron AF SP 10-24mm, este distanţa focală minimă de 10mm, fiind astfel, unul dintre cele mai mici oferite pentru aparatele cu senzor crop.

Aberaţiile cromatice sunt ceva mai evidente la focala minimă, fiind ceva mai bine controlate la diafragme mai închise.

Date tehnice
Distanţa focală 10-24 mm
Plajă diafragmă Minim:  f/3,5-4,5
maxim:f/22
Număr lamele diafragmă 7
Filet filtru 77mm
Distanţa minimă de focus 24cm
Unghi de cuprindere 108°-60°
Construcţie 12 elemente in 9 grupuri
Lungime  86.5mm
Greutate  370g

Pro si contra Sigma AF 8-16mm f/4.5-5.6 DC HSM

 

Aflat în căutarea unui obiectiv ultra-wide, m-am hotarât să fac o listă cu punctele tari vs cele slabe ale obiectivului Sigma AF 8-16mm f/4.5-5.6 DC HSM, asa cum rezulta ele în urma studierii mai multor reviewuri.
Pentru început, să vedem căteva date date de producător

Date tehnice
Distanta focală 8-16mm
Diafragma maxim: f4.5-5,6
minim:f22
Număr lamele diafragma 7
Distana minimă de focus 24cm
Raport mărire 1:7.8
Unghi de cuprindere 114.5-75.4
Construcţie 15 elemente în 11 grupuri
Lungime 105.7
Greutate 545g

 

PRO CONTRA
  • singurul obiectiv pentru aparatele cu senzor APS-C ce ofera aceasta plaja focala (8-16mm)
  • aberaţiile cromatice sunt ţinute bine sub control
  • construcţia solidă
  • preţul
  • imposibilitatea folosirii de filtre, datorita lentilei frontale bombate. (producatorul livreaza impreuna cu obectivul un adaptor cu ajutarul caruia se pot monta filtrea, insa nu se va mai putea folosii focala minima)
  • distorsiuni geometrice mai pronunţate la 8mm
  • diafragma cuprinsă între 4.5-5.6 face ca fotografierea în lumină slabă să fie posibil problematică

Nu mi-am propus să trag concluzii, având în vedere că nu am putut testa obiectivul, aşa ca analiza celor de la photozone.de spune suficiente:

The Sigma AF 8-16mm f/4.5-5.6 DC HSM may be the new star in this lens segment. It’s very sharp across the whole range straight from the max. aperture. Lateral CAs are also very well controlled. That’s quite an achievement for such an extreme ultra-wide angle zoom lens. If you’re into architecture photography you will notice some barrel distortions when using the 8mm setting but that’s actually a general problem in this class and at 12mm it shows less distortions than the competition.

De această dată, pe youtube nu am reuşit să găsesc un review foarte serios, dar din cele găsite acesta este cel mai interesant:

The video cannot be shown at the moment. Please try again later.

În căutarea datelor despre cel mai wide dintre obiectivele wide, m-au dus inevitabil şi spre căutarea unui set de fotografii convingatoare. Astfel am dat peste grupul flickr Sigma 8-16mm f/4.5-5.6 DC HSM. Unele din fotografiile postate aici sunt extrem de spectaculoase.

Campul vizual la 8mm poate fii foarte ineteresant, însă nu se potriveşte în orice context. Nu e suficient sa fotografiezi la 8mm pentru a avea o fotografie reuşită.

Mai jos este galeria grupului de pe flickr, cu ultimele 20 fotografii:

Going wide in photography

De ceva vreme ma pregătesc să adaug familiei mele de obiective, un membru nou. După ce am analizat tipurile de obiective care îmi lipsesc, am hotarât sâ ma apropii de un ultra wide.

Partea uşoară a fost până aici, acum trebuie să aleg modelul. Cum în această fază cea mai mare problemă o pune bugetul, iar obiectivele de acest tip nu sunt chiar la îndemână, alegerea este foarte grea.

Astfel, pe lista mea scurta, ar fii cam aşa:

De ce am ales aceste obiective ultrawide?
Sigma 8-16mm  este până acum, preferatul meu, datorită celor 8 mm de la care pleacă. Practic este singurul zoom disponibil pentru Nikon la această dată care oferă această plajă pentru aparatele cu senzor APS-C (cunoscute ca şi DX la Nikon).
Tokina ATX 11-16mm f2.8 este cel de al doilea obiectiv ultrawide care mi-a atras atenţia, datorită diafragmei fixe 2.8 pe toată plaja focală. Din ce am studiat până acum, este singurul obiectiv de tip zoom ultrawide, care are f2.8 constant.
Tokina 10-17mm ar putea fii o variantă ineteresantă. L-am inclus în listă datorită preţului, însă deocamdată nu am citit nimic despre el.
Nikon AF 10-24mm: iniţial exclusesem varianta Nikon din opţiunile mele pentru un ultrawide, crezând că preţul său, sau diferenţa de preţ dintre Nikon şi obiectivele compatibile ar fii foarte mare. La această categorie, spre surprinderea mea, nu e chiar aşa mare diferenţa. Urmează ca mă documentez mai mult asupra acestui obiectiv.
Tamron AF SP 10-24mm este un obiectiv care nu îmi insipră mare încredere datorită mărcii, însă ar putea devenii o alegere atunci când bugetul este problema cea mai mare. Cu performanţe sub cele ale competitorilor, rămâne totuşi o alegere bună, având în vedere că este cel mai ieftin din această gamă.
Urmează să mai citesc (şi poate să mai şi scriu) despre aceste obiective ultrawide. Din păcate nu toate există în stoc la furnizorul local pentru a le putea încerca, aşa că va trebui să mă bazez pe părerea şi experienţa celor mai avizaţi.

De ce iubesc Timisoara

In urma cu cateva zile am trait o experienta ce ar fii putut avea consecinte severe in ceea ce priveste  bugetul personal. Se intampla intr-o frumoasa zi de weekend. Ne-am dat intalnire intr-o parcare aglomerata din Timisoara. Cum am ajuns un pic mai devreme,m-am dat jos din masina sa ma bucur de vremea frumoasa de afara. Tavi si Anca, care erau cu mine, au coborat si ei. Ne-am intins la discutii pana sa apara si jumatatea  mea. Isza a venit dupa cateva minute, a disribuit repede cele cateva colete pe care le avea in masina, cu sarcina de a le trece strada.
Teminaram treaba repede, asa ca ne-am gandit sa mergem la un fim. Luam bilete, mancam ceva rapid ca timp mai era berechet, dupa care, la ora stabilita, intram la film.
Nu cred ca ajunsese filmul nici la jumatate, cand un junghi imi strapunge inima. Cred ca am uitat masina deschisa. Din momentul acela nu am mai avut liniste. Gandul ca as fii lasat masina deschisa ma toca marunt. Ma tot uitam la ceas… imi trecuse pofta de film. Ingrijorarea cea mare nu era pentru faptul ca ar putea sa mi se fure masina. Sistemul GPS tracking instalat pe ea mi-ar fii permis sa o localizez rapid. Ingrijorarea mea era pentru faptul ca imi uitasem aparul foto si cele 3 obiective in masina. Nu erau ele chiar la vedere, geanta fiind pe jos in spatele scaunului soferului, dar tot nu le credeam in siguranta. Auzisem atatea cazuri in care au fost furate acte,bani sau chiar aparate foto scumpe lasate in masini inchise. Cum puteam sta eu linistit cand banuiam ca masina mea e deschisa.
In cele din urma filmul s-a terminat, am plecat spre masina cat de repede am putut, de parca eventualul hot s-ar fii aflat acolo. Ajung la masina. Pun mana pe usa din spate, strang din dinti si trag. Cand am vazut ca usa se deschide era sa lesin pe loc. Mai aveam totusi o speranta. A durat parca o vesnicie pana usa s-a deschis. Inima mi-a revenit de indata ce am observat ca geanta cu aparatura foto era la locul ei.
Dupa aceasta experienta am tras 2 concluzii importante. Prima ar fii ca dragostea e oarba. De ce ? Pai in momentul in care a aparut Isza in peisaj nu am mai vazut altceva in fata ochilor. Am uitat de masina, am uitat de aparatul meu foto si probabil ca am uitat si de mine. Ce-a de a doua ar fii ca dragostea poate provoca pierderi de memorie. Cum de curand s-au implinit oficial 4 ani, cred ca e timpul sa ma apuc sa iau lecitina. :-)

O noua experiență neplăcută cu RDS-RCS

Aseară, în timp ce mă uitam la un film pe televizor, mă trezesc cu serviciul blocat. Cum știam că nu mai plătisem de ceva vreme nu mi-am făcut inimă rea. De dimineața, dau drumu la calculator și mă loghez pe contul Digi. Întradevăr ultima factură era neachitată. Problema este însă că aceasta factură a fost emisă in luna iunie, scadentă in iulie, dar după această perioadă nu mi-a fost emisă o altă factură.

Caut repede pe site un număr de telefon și mă pun să sun. Întăi o reclamă, apoi o meodie, apoi din când în când rorobul îmi spune cât de ocupați sunt oamenii și să mai aștept. Cum treaba cu așteptatul o expermentasem și anul trecut, când după 2 zile de sunat întruna, cu așteptări și de jumătate de ora, am găsit pe site un formular prin care poți trimite sesizări.  Completez formularul și îmi scriu păsul în speranța că problema mea se va rezolva.

După câteva minute primesc un mail , probabil unul automat, care îmi recomadă să sun la telefon pentru a face sesizări.

Deci, nu sunt ăștia de c***t?

Am prins un loc, asa ca plec #cupluta!

Am copilarit pe malul muresului, iar dupa ce am citit aventurile lui Huckleberry Finn am visat ca intr-o zi sa fac o calatorie asemanatoare. Chiar daca va fii numai pentru 2 zile, sper sa fie o experienta placuta si interesanta.

Nimic nu ar fi fost posibil, daca cei 4 temerari de la cupluta.ro, nu ar fi avut ideea, dar mai ales curajul, sa plece intr-o astfel de aventura. Cati dintre noi nu am visat sa face asa ceva? Cati dintre noi am fii vrut sa urcam pe aceasta pluta? Cu toate acestea, putini sunt cei care au curajul sa-si urmeze visul.

Multumesc echipajului cupluta, pentru ca au mai gasit un loc la vasle, si astept cu nerabdare sa ma imbarc.

Vreau #CuPluta

De cand am auzit despre proiectul #cupluta am urmarit cu sufletul la gura tot ce aparea pe twitter sau pe blogul lor. Ideea unei astfel de aventuri este un vis care ar putea deveni acum realitate, daca prind ultimul loc pe pluta.

Ei, asa ca mi-am luat inima-n dinti si imi depun candidatura. Uitandu-ma peste conditiile de “precalificare”, vad ca nu e obligatoriu sa fii blogger, asa ca le iau pe rand pe urmatoarele: feroce? n-am fost niciodata…. gatit/spalat: nu e o problema … cu vaslitul si innotatul nu ar fii o problema intrucat am facut canotaj in liceu (pe Mures)… cu stresu sunt obisnuit, iar drumul nu ar trebui sa fie o problema, intrucat sunt relativ in apropiere. Ramane problema articolului despre evenimentul care m-a facut barbat. Cum nu sunt nici blogger, nici scriitor dar nici cine stie ce povestitor, aceasta e marea provocare. Asa ca am sa va scriu pe scurt despre cea mai frumoasa aventura traita.

In urma cu vreo 10 ani, pe vremea studentiei, eram la o bere cu un grup de prieteni. Cum era vacanta, deci timp aveam berechet, ne tot gandeam noi, pe unde sa mergem in excursie. Retezatul, fiind aproape, era o destinatie cu care eram deja obisnuit, asa ca vroiam ceva mai deosebit. Din vorba-n vorba ne vine ideea de a merge la pestera Cioclovina. Cum auzisem ca in zona sunt foarte multe pesteri, am cautat pe o harta si am stabilit rapid un traseu pornind de la pestera Sura Mare si pana la Cioclovina.

A doua zi dimineata am plecat cu primul tren din Deva, pana la Ohaba. De aici a inceput practic aventura noastra. Nu aveam o harta detaliata a zonei, stiam numai punctul de plecare (Sura Mare) si punctul in care doream sa ajungem (Cioclovina). Bazandu-ne pe informatiile venite de la localnici, si beneficiind pe alocuri de ospitalitatea lor, am reusit in 10 zile sa traversam muntii, pe poteci si drumuri forestiere, dormind pe rand in sura unui grajd, in cort in mijlocul padurii,in vai si poienite desprinse parca dintr-o lume ireala. Cat despre vizitarea pesterilor… mare lucru nu am vazut. Nu aveam echipament special, doar cate o laterna de fiecare. La Sura Mare am ajuns doar pana in gura pesterii. de aici, fiiind si apa destul de mare, nu am mai putut intra. Apoi am gasit o pestera in care am intrat pe niste crapaturi in care, unii dintre noi probabil n-ar mai incapea azi. Cioclovina e singura care am putut sa o vedem mai mult, fiind o pestera care are destul de multe spatii vaste.

Dintre toate drumetiile facute la munte, aceasta a fost cea mai mare aventura de pana acum si un eveniment de care imi aduc aminnte cu placere dupa atatia ani.

Ce putem face intr-o zi mohorata?

Desi luna mai a inceput de curand, vremea este mohorata, tomnatica. Ieri de 1 mai, a fost o ploaie mocaneasca ce a tinut toata ziua. Astazi, desi cel putin pentru moment ploaia a incetat, soarele nu se arata, deci in continuare este un peisaj trist. Azi dimineata, era atat de urat afara, incat nici cainele vecinului, care ma latra dimineata de dimineata, nu a iesit din cusca.

Se spune ca atunci cand este urat afara, e vreme de facut copii si de numarat banii. Ei dar pe criza asta bani nu prea mai numara lumea, iar cu amoru… parca nu iti arde daca nu ai ce numara :D .

Daca te prinde acasa o vreme din asta e numai buna de dormit, de citit o carte sau o revista, de urmarit un film. Ei… dar daca este si luni pe deasupra. Exact ca azi. Esti la servici, nimeni nu are chef de nimic, fiecare incearca sa traga de celalalt pentru o mobilizare generala, insa pana la urma nu ne ramane decat sa numaram orele pana se termina programul.

Ceva idei stralucite?

Mobilizarea!!!

Mai rau decat o zi de Luni, este o ziua de lucru de dupa sarbatori. Pentru majoritatea celor care lucreaza, azi se reia activitatea. Capul inca ne sta la zilele libere pe care le-am avut, la clipele frumoase petrecute impreuna cu familia sau prietenii.

Eu unul, reusesc cu greu sa ma adun astazi. Sarbatorile insa au fost foarte reusite, m-am deconectat de tot ce inseamna lucru, computere, internet. Inca nu imi vine sa cred ca nu m-am apropiat de calculator 3 zile, desi am stat acasa, anul asta. Aceste cateva zile le-am simtit ca pe un concediu. Am stat toata ziua in gradina cu invitatii mei, am facut gratare, am fost la strand, la gradina Zoo… ce mai… dea imi este dor.

Cateva idei pentru decorarea oualor de paste

Oul cibernetic

Oul cibernetic

Oua de pasti hazlii

Oua de pasti hazlii

 

oua de pasti cu motiv tranditional

oua de pasti cu motiv tranditional

Oua de pasti clasice

Oua de pasti clasice