Posts Tagged "asa da"

Transalpina – exemplul ca se poate

Cand am vizitat Transfagarasanul pentru prima data in 2005, ma intrebam daca in zilele noastre ar mai fii cineva capabil si disponibil financiar pentru un asemenea efort. Soseaua denumita generic Transalpina este dovada vie a faptului ca atunci cand vrei cu adevarat ceva poti face.

S-a scris foarte mult in ultima vreme despre frumusetea, salbaticia si  mai ales de interesul neasteptat de mare al turistilor pentru aceasta zona. Avand in vedere ca drumul inca nu este dat in folosinta in mod oficial turistii vin valuri – valuri, dupa unele surse chiar mai multi decat pe Transfagarasan.

Pe data de 24 august am avut si eu ocazia sa parcurg drumul dinspre Sebes spre Novaci. Drumul incepe cum nu se poate mai frumos, serpuind printr-o vale cu apa de munte, intr-un loc unde padurea aproape ca vine peste tine. Pentru cineva care traieste la campie de mai multi ani, este un peisaj de vis. Pentru unul care traieste intr-un aglomeratie urbana poluata, aerul curat de aici este o adevarata desfatare. Peisajul insa nu este unul extrem de spectaculos in aceasta parte a drumului. Nu exista puncte de belvedere din care sa poti vedea zarile, poate si pentru ca esti inca la poalele muntilor. Drumul este inca in lucru. Practic aici am intalnit drumul cel mai rau de pe tot traseul. Spun drum rau in comparatie cu ce a urmat. Desii exista multe portiuni neasfaltate, ele alterneaza cu portiuni finalizate. Se lucreaza la multe podete si la intarirea malurilor. Acolo unde a fost posibil s-a asfaltat, unde nu se lucreaza si drumul este proaspat pietruit. Poti urca lejer cu orice masina. Nu ai nevoie de masina de teren sau o masina prea inalta. Citisem pe unele forumuri ca drumul ar fii greu abordabil cu o masina in aceste zone. Nu este insa adevarat, drumul e circulabil, nu mai rau decat strazile neasfaltate din orase sau comune. La un moment dat exista un podet de lemn peste care trebuie sa treci. Aici exista o varianta ocolitoare, care insa nu este semnalizata si nu o vezi decat dupa ce ai trecut podetul. Cel putin asa am patit eu. Podetul arata rau de tot, dar cum in fata mea urcasera si coborasera mai multe betoniere eram sigur ca va rezista. Nu stiam insa ca ele ocoleau podetul. Oricum am trecut cu bine.

Primul punct spectaculos oferit privirii este Barajul si Lacul Oasa. Peisajul este alterat doar de calitatea indoielnica a drumului.  Exista cateva poduri pe care trebuie sa le treci cu grija. Zona este exploatata din punct de vedere turistic de mai multi ani, existand aici mai multe cabane si pensiuni.

Drumul ne duce in cele din urma la Obarsia Lotrului. Aici intalnim un peisaj pe cat de straniu pe atat de incitant. O gramada de oameni cu corturi pe marginea drumului, printre copaci, practic oriunde gaseai un loc. Socant este ca unii stau in corturi vechi sau rupte, acoperite cu folii de nailon iar altii in corturi improvizate din cativa pari, paturi si bineninteles o folie. Cum toti erau cam bronzati si nu aveau un aspect prea prietenos nu am oprit in zona. Ce m-a intrigat era faptul ca nu imi dadeam seama daca aceea era o tabara nomada, o tabara muncitorilor sau puri si simplu oameni veniti la iarba verde.

La Obarsia Lotrului se intersecteaza 3 mari drumuri. Cel de la Sebes, pe care venisem si eu, drumul de la Voineasa – Ramnicu Valcea si drumul de la Petrosani. Acesta din urma avea doar 30 kilometrii insa nu cred ca este circulabil cu orice masina. Posibil sa fie si el in lucru.

Daca vii dinspre Sebes, La Obarsia Lotrului trebuie sa o iei spre Petrosani cativa kilometrii, dupa care pe partea stanga vei gasii un indicator cu ruta Obarşia Lotrului – Rânca, drum care figureaza închis.

De la Obârşia Lotrului începe partea cea mai frumoasă din Transalpina. Prima parte a drumului urca brusc un munte, prin pădure, pe nişte serpentine de îţi taie respiraţia. Unele curbe sunt atât de abrupte şi de stânse încât ai impresia că nu vei reuşii să le urci.

Aproape de vârful muntelui, se lucra la turnarea celui de+al doilea strat de asfalt. Se circula alternativ. Circulaţia era dirijată de câţiva muncitori. Singurul lucru neplăcut era ca ne opriseră pe o pantă atât de abruptă încât frâna de mână abia facea faţă. Cred că şi în picioare ai fii avut dificultăţi acolo. La pornirea circulaţiei, m-am amuzat teribil de cei din faţa mea, cârora pe rând, la plecare le-a murit motorul. Hotărât să le demonstrez că se poate şi dorind să-mi dovedesc măiestria în arta şofatului îmi vine şi mie rândul. Pe cât de înfumurat şi plin de mine am plecat de pe loc, pe atât de repde m-am dezumflat în momentul în care motorul maşinii mele a hotărât să se oprească. Am reuşit din a doua încercare, ca toţi cei dinaintea mea. Intrigat am urmărit in oglinda retrovizoare startul celui din spatele meu şi am simţit o diabolică plăcere când am vazut că a făcut la fel.

Drumul continuă pe crestele munţilor. Aici peisajul devine deja spectaculos. Adrenalina este la maxim, sporită şi de lipsa parapeţilor de pe marginea drumului. Din păcate nu există prea multe zone în care să poţi opri pentru a admira priveliştea, întrucăt drumul este înnălţat destul de mult prin cele 2 sau 3 straturi de asfalt şi nu prea poţi opri pe margine. Sper că la finalizare se vor mai schimba lucrurile.

De aici până la Rânca drumul continua spectaculos, urcând şi apoi coborând prin văile munţilor. Peisajul este atât de spectaculos şi atât de frumos, încât cu greu îţi poţi crede ochilor că ai ajuns atât de confortabil într-un asemenea loc şi la o asemenea altitudine.

Staţiunea Rânca nu se remarcă printr-o deosebită grijă arhiecturală. Sunt foarte multe vile construite acolo, există şi multe pensiuni, însă nu am putu să remarc faptul ca nu există locuri de parcare. Mi se pare abrurd să construieşti pensiuni cu 2-3 etaje, una lângă alta, la câtiva metrii de drum, fără să amenajezi o parcare pentru turiştii care-ţi vor călca pragul.

Coborând de la Rânca spre Novaci, drumul nu mai pare atât de spectaculos dar este bine întreţinut şi suficient de larg. Aici, drumul este construit de mai mulţi ani, aşa că există parapeţi de beton pe partea cu valea. Din păcate nu pea sunt amenajate parcări în locuri de belvedere. Cele câteva pe care le-am găsit erau majoritatea in zone împădurite.

Transalpina este un traseu care merita facut. Cand drumul va fi complet finalizat va fi o adevarata placere si avand in vedere interesul arătat încă de pe acum, sunt convis că zona va exploda din punct de vedere turistic. Nu pot totuşi să nu îmi exprim îngrijorarea în ceea ce priveşte impactul pe care îl va avea aceesibilitatea acestor locuri atât de frumoase. Nu aş vrea să revăd aici lucrurile care m-au dezamăgit le ultima vizită pe Transfăgăraşan.


În încheiere, vreau să atrag atenţia asupra unui site despre Transalpina, unde veţi găsii cu siguranţi multe informaţii utile pentru a putea pregătii din timp drumul vostru.

 

Puterea cuvintelor. Conteaza cum ne exprimam?

Am gasit astazi acest clip impresionant. Ce mult conteaza sa stii sa te exprimi.

The video cannot be shown at the moment. Please try again later.

11-16 aprilie Saptamana familiei, saptamana fara TV

Campania, lansata de cei de la zibo.ro are ca si scop Reducerea timpului petrecut de copii in fata TV si calculatorului si limitarea accesului copiilor la programele TV si site-urilor cu continut neadecvat pentru acestia. De aceasta campanie am aflat de la chinezu , care scrie de atfel si despre experienta avuta in campania de anul trecut.

Dupa parerea mea, parintii au o mare parte din vina. Nu sunt putini copiii care sunt lasati in fata televizorului pentru ca parintii sa aibe timp de altceva, sau pur si simplu sa scape de ei. Pe de alta parte nici emisiunile pentru ei nu mai sunt ce erau o data. Daca ne uitam la desenele animate moderne, sunt pline de scene de violenta, de linii ascutite. Unde sunt acele povesti minunate cu care am fost noi obisnuiti, personaje frumoase si haioase totodata. Nu zic ca ar trebui sa bage numai Mihaela sau Mickey Mouse, dar niste personaje noi, poate mai moderne, ar putea la fel de bine sa-si faca treaba. E foarte greu sa alegi la ce emisiuni sa lasi copiii sa se uite la televizor, iar cand vine vorba de internet, practic este imposibil sa “cenzurezi” accesul la un continut adecvat varstei.

Orele petrecute in fata televizorului sau a internetului pot dauna sanatatii fizice si psihice a copilului si pot avea efecte pe termen lung.

Chiar cred ca este o initiativa buna, si ar trebui sa ne gandim chiar si la cei care nu au copii. Cred ca viata asta agitata ne-a facut sa uitam cum e sa traiesti si sa te distrezi fara tehologie. Sa citim o carte, sa vizitam un muzeu, sau pur si simplu sa ne plimbam prin parc. Seara, in loc sa stam la televizor sau pe facebook, sa jucam un remi cu prietenii, sau pur si simplu sa stam de vorba. Oare ne mai acordam suficient timp noua si celor din jur?

Sustin aceasta campanie, pentru viitorul nostru si al copiilor nostrii!

 

Ora pamantului ca model de viata

Ora pamantului
Ora pamantului

De cativa ani a intrat si Romania in campania Earth Our, din pacate nu si romanii. Evenimentul anual, presupune stingerea concomitenta a luminilor pentru o  ora. Scopul acestei campanii este acela de a trage un semnal de alarma asupra pericolelor privind efectele incalzirii globale si degradarea mediului prin actiunea omului. Mai multe informatii privind campania Ora Pamantului puteti afla pe pagina orapamantului.ro

Cum privesc romanii acest eveniment? Pai daca e sa ne uitam in anul 2011, vom observa ca ora pamantului a coincis cu un important meci de fotbal. Va dati seama deci, ca pentru romanu de rand, mare iubitor de fotabal, a fost mult mai important acest eveniment, decat stingerea luminilor.

Ce ar trebui sa invatam din aceasta campanie.

Ora pamantului, nu ar trebui sa fie un lucru pe care sa il facem o data pe an. Cu acest gest, sigur nu  vom proteja planeta, sigur nu vom oprii incalzirea globala. Ora pamantului ar trebui sa fie in fiecare zi. Ar fii suficient sa ne gandim, cum ar putea actiunile noastre zilnice sa fie in armonie cu natura, sa o protejeze pe cat posibil.

Ce putem face pentru a proteja mediul:

  1. colectarea selectiva a deseurilor;
  2. adunarea deseurilor cand iesim la gratar;
  3. cand iesim in parc, sau in natura, sa nu rupeam crengi, flori, frunze. Pe cat posibil sa intervenim cat mai putin asupra mersului firesc al lucrurilor;
  4. sa nu spalam masina in lacuri, rauri, parauri;
  5. folosirea becurilor economice;
  6. utilizarea cat mai des a transportului public sau de ce nu a bicicletei;
  7. atunci cand conducem masina, sa evitam franele si accelerarile bruste, pentru a asigura un consum cat mai mic;
  8. utilizarea rationala a apei in gospodarie. Se recomanda folosirea dusului in locul baii in cada. Repararea robinetelor care picura. Nu trebuie sa lasam sa curga apa in exces, atunci ca ne spalam pe maini sau spalam vase;
  9. cand mergem la cumparaturi, sa incercam sa alegem produse cu ambalaje biodegradabile, sau atunci cand nu exista cu cat mai putin ambalaj;
  10. participarea la actiuni de volutariat