Posts Tagged "#CuPluta"

Povestea unui weekend cu pluta pe Mures

cu plutaWeekendul ce a trecut, am avut ocazia sa cunosc cativa oameni minunati. O mana de oameni, care in nebunia lor au organizat o aventura mai putin obisnuita. 460 km pe raul Mures, de la Ludus si pana la Nadlac.

Pentru doua zile, mi-au facut si mie loc pe pluta. Ce sa intamplat in aceste zile puteti citi pe cupluta.ro.

Aventura se va incheia cu un super,mega,extra PARTY la Nadlac, pe data de 30 iulie 2011. Detalii

Povestea intreaga o puteti urmarii pe cupluta.ro. Nu uitati sa dati un LIKE pe pagina de facebook.com/cupluta si/sau sa urmariti #cupluta pe twitter

Am prins un loc, asa ca plec #cupluta!

Am copilarit pe malul muresului, iar dupa ce am citit aventurile lui Huckleberry Finn am visat ca intr-o zi sa fac o calatorie asemanatoare. Chiar daca va fii numai pentru 2 zile, sper sa fie o experienta placuta si interesanta.

Nimic nu ar fi fost posibil, daca cei 4 temerari de la cupluta.ro, nu ar fi avut ideea, dar mai ales curajul, sa plece intr-o astfel de aventura. Cati dintre noi nu am visat sa face asa ceva? Cati dintre noi am fii vrut sa urcam pe aceasta pluta? Cu toate acestea, putini sunt cei care au curajul sa-si urmeze visul.

Multumesc echipajului cupluta, pentru ca au mai gasit un loc la vasle, si astept cu nerabdare sa ma imbarc.

Vreau #CuPluta

De cand am auzit despre proiectul #cupluta am urmarit cu sufletul la gura tot ce aparea pe twitter sau pe blogul lor. Ideea unei astfel de aventuri este un vis care ar putea deveni acum realitate, daca prind ultimul loc pe pluta.

Ei, asa ca mi-am luat inima-n dinti si imi depun candidatura. Uitandu-ma peste conditiile de “precalificare”, vad ca nu e obligatoriu sa fii blogger, asa ca le iau pe rand pe urmatoarele: feroce? n-am fost niciodata…. gatit/spalat: nu e o problema … cu vaslitul si innotatul nu ar fii o problema intrucat am facut canotaj in liceu (pe Mures)… cu stresu sunt obisnuit, iar drumul nu ar trebui sa fie o problema, intrucat sunt relativ in apropiere. Ramane problema articolului despre evenimentul care m-a facut barbat. Cum nu sunt nici blogger, nici scriitor dar nici cine stie ce povestitor, aceasta e marea provocare. Asa ca am sa va scriu pe scurt despre cea mai frumoasa aventura traita.

In urma cu vreo 10 ani, pe vremea studentiei, eram la o bere cu un grup de prieteni. Cum era vacanta, deci timp aveam berechet, ne tot gandeam noi, pe unde sa mergem in excursie. Retezatul, fiind aproape, era o destinatie cu care eram deja obisnuit, asa ca vroiam ceva mai deosebit. Din vorba-n vorba ne vine ideea de a merge la pestera Cioclovina. Cum auzisem ca in zona sunt foarte multe pesteri, am cautat pe o harta si am stabilit rapid un traseu pornind de la pestera Sura Mare si pana la Cioclovina.

A doua zi dimineata am plecat cu primul tren din Deva, pana la Ohaba. De aici a inceput practic aventura noastra. Nu aveam o harta detaliata a zonei, stiam numai punctul de plecare (Sura Mare) si punctul in care doream sa ajungem (Cioclovina). Bazandu-ne pe informatiile venite de la localnici, si beneficiind pe alocuri de ospitalitatea lor, am reusit in 10 zile sa traversam muntii, pe poteci si drumuri forestiere, dormind pe rand in sura unui grajd, in cort in mijlocul padurii,in vai si poienite desprinse parca dintr-o lume ireala. Cat despre vizitarea pesterilor… mare lucru nu am vazut. Nu aveam echipament special, doar cate o laterna de fiecare. La Sura Mare am ajuns doar pana in gura pesterii. de aici, fiiind si apa destul de mare, nu am mai putut intra. Apoi am gasit o pestera in care am intrat pe niste crapaturi in care, unii dintre noi probabil n-ar mai incapea azi. Cioclovina e singura care am putut sa o vedem mai mult, fiind o pestera care are destul de multe spatii vaste.

Dintre toate drumetiile facute la munte, aceasta a fost cea mai mare aventura de pana acum si un eveniment de care imi aduc aminnte cu placere dupa atatia ani.